Cat % traiesti viata ta? Te provoc sa devii TU 100%!

Care e lucrul de care fugi?

 

Stiai ca principala cauza pentru care nu actionam in directia lucrurilor pe care ni le dorim este faptul ca fugim de ceva, bine stiut de noi?

Stiai ca principalul motiv pentru care inca nu ne-am indeplinit macar un vis e acela ca nu incetam sa caram in spate un bagaj al familiei care nu ne apartine?

Am inteles si eu, si greu mi-a fost, ca nu reusim sa ne acceptam in totalitate pe noi insine. Si de fapt, fugim de noi ca si cand am fi vazut un sarpe veninos.

Cum dam de un lucru care nu ne place la noi, cum fugim de rupem pamantul!

Mereu am cautat sa inteleg oare de ce ne este atat de greu sa ne acceptam pe deplin si sa incetam sa ne mai criticam!

Facand o analiza asupra propriei persoane, mi-am dat seama ca ne este cel mai greu sa acceptam lucrurile pe care cei din jurul nostru ulterior le-au respins la noi.

In cazul meu, asa a fost. Lucrurile pe care mama le critica la mine am ajuns sa mi le insusesc drept defecte si nu reuseam sa mi le accept. Consideram ca sunt defecta intr-un fel si ca nu sunt suficient de buna!

Mult timp a trait cu aceasta perceptie asupra mea. Si nu mi-a fost deloc usor sa ma scap de ea. Chiar si in clipa de fata lucrez intens la aceste aspecte din viata mea, fiindca totul este o continua perfectionare si evolutie.

Am inteles ca oricat de mult te-ar durea, e important sa vindeci ceea ce te doare si sa nu fugi de suferinta ta, oricat de dureroasa si chinuitoare ar fi rana! Sa ramai acolo unde esti, aproape de ea si sa oo accepti ca fiind parte din existenta ta.

Cand vei intelege ca viata e facuta si din bune si din rele, si din iubire si din suferinta, nu iti va mai fi atat de greu sa le accepti si pe cele rele, precum si suferinta!

 

Foarte multa vreme m-am vazut nu ca pe un intreg, ci pe bucati!

Ma iubeam si ma acceptam doar daca imi iesea un lucru bine, ma iubeam si ma acceptam doar atunci cand luam o nota mare la scoala, cand ma imbracam frumos si aratam impecabil, cand imi indeplineam un obiectiv, s.a.m.d.

Nu reuseam sa ma accept niciodata pe deplin, cu toata fiinta mea interioara, si sa imi accept si partile bune si pe cele rele!

Ma uitam in oglinda, ma durea inima si cu toate astea imi era greu sa accept cand am gresit ceva, cand nu mi-a iesit ceva cum trebuie, cand am depasit un termen limita, etc.

Ma invinovateam si puneam foarte multa presiune pe mine.

Am inteles apoi ca aceasta atutudine este gresita si ca nu ma duce nicaieri. M-am intrebat totodata de unde vine aceasta atitudine si am petrecut ore bune cu mine cautand raspunsuri si solutii.

O mare revelatie am avut cand am constientizat ce importanta covarsitoare are familia in tot acest proces.

Parintii intotdeauna au avut si vor avea asteptari de la noi, oar aceste asteptari pot pune o presiune foarte mare pe noi daca nu stim cum sa le gestionam si cum sa ne detasam de ele. E important sa intelegi ca ele sunt doar niste cereri si pretentii, pe care tu nu esti obligata sa le indeplinesti. Trece-le prin filtrul propriu si vezi daca sunt cu adevarat relevante. Te pot distruge daca te lasi prada lor si le lasi sa te conduca.

Cand erai mica -fiind un copil neajutorat care nu se putea ridica in picioare ca sa aiba ceva de spus -ai indeplinit multe cereri si asteptari ale familiei. De fapt, tu traiai conform lor. Daca mama iti cerea sa iei un 10 la matematica, tu faceai tot posibilul ca sa inveti si ca sa iei acel 10, cu toate ca poate nu iti placea acea materie. Poate cateodata te si simteai vinovata cand nu reuseai sa indeplinesti anumite cereri si obiective, punand si mai multa presiune pe tine si tragand din greu ca sa indeplinesti acele cereri si dorinte.

Acelasi model il aplici si in clipa de fata. Te chinui si te lupti ca sa indeplinesti obiectivele si asteptarile altora, care nu te implinesc si nu iti aduc ceea ce iti doresti din toata inima. Si le faci poate fara sa iti dai seama.

Fara sa iti dai seama lupti ca sa ai o familie, cand poate tu nu iti doresti din toata acest lucru, ci mama ta.

Lupti ca sa ai o relatie, desi poate inima ta isi doreste liniste si focus profesional.

O sa-ti dau si un exemplu din viata mea personala.

Am fost educata in spiritul de a fi cat mai serioasa in ceea ce fac, sa nu supar pe nimeni, sa nu deranjez pe nimeni, sa imi vad linistita de treaba si sa fac totul cat mai bine. Chiar daca un lucru nu imi place, sa ma chinui sa il fac, ca sa iasa totul bine.

Si asta nu a fost neaparat un lucru rau, fiindca m-a ajutat si m-a educat in spiritul de a ma respecta atat pe mine, cat si pe cei din jurul meu, doar ca a pus multa presiune pe mine. Eram nemultumita de mine, ma acuzam si ma invinovateam cand faceam un lucru gresit, si imi doream tot timpul ca lucrurile sa iasa perfect.

 

Ajunsesem chiar sa cred ca nu sunt suficient de buna atunci cand nu fac un lucru perfect sau cand gresesc pe alocuri. ( Ca si cand le poti face pe toate bine.. 🙂 ). Si nu m-a ajutat absolut deloc aceasta atitudine!

Ca sa intelegi cum ajungem sa indeplinim obiectivele care ne-au fost ” trasate „, eu, desi nu simteam sa fac acele lucruri, le faceam fiindca imi erau cerute. Sa imi tradez familia? Puteam sa comentez ceva? Doamne fereste!

Si ajunsesem chiar sa imi doresc, sa imi insusesc anumite lucruri care nu ma reprezentau absolut deloc!

Ceea ce au avut parintii sa imi dea, este minunat, fiindca mi-au dat ce au stiut si ce au putut ei mai bine si sunt recunoscatoare pentru asta.  Cu siguranta fara sprijinul si ajutorul lor nu eram unde sunt astazi. Nu te sfatuiesc sa iti acuzi parintii in niciun fel, cu niciun motiv, fiindca nu o sa ajungi nicaieri! Multumeste, fii recunoscatoare si constientizeaza acum ce nu te-a ajutat si ce poti face tu mai bine pentru tine.

E timpul tau! E timpul sa te cresti si sa te educi singura!

 

E timpul sa fii constienta de ceea ce vrei cu adevarat si sa nu mai lasi nimic sa te distraga sau sa te abata de la drumul tau!

Parintii si-au facut datoria in viata ta, acum e datoria ta sa te educi asa cum simti, cum poti si cum stii mai bine!

Vreau sa vad de la tine ca ceri ceea ce meriti! Fiindca meriti, chiar daca pana acum te-ai vazut ca pe o fetita mica si neputincioasa!

Stiu, nici mie nu mi-a fost usor sa ma privesc mereu pe bucati, si niciodata ca pe un intreg, aceptandu-ma in totalitate, insa am inceput sa lucrez intens la mine astfel incat sa ma ajut cat pot de mult! Si ma bucur ca a si inceput sa reusesc!

Cand am inteles ca este doar datoria mea sa imi ofer tot ceea ce ce am mai bun, am incetat sa mai fiu o victima care se scuza si se acuza, asumandu-mi in totalitate ceea ce sunt!

Nu e usor sa te privesti in oglinda si sa nu iti placa ce vezi, si sa te simti vinovata! Dar impacarea cu tine este singura ta scapare!

Nu ai datorii fata de nimeni! Singura ta misiune este sa te cresti si sa iti indeplinesti asteptarile fata de propria persoana.

 

Realizez pe zi ce trece ca cea mai mare provocare este sa reusesti sa traiesti asa cum iti doresti, fara sa te lasi influentat de ce vezi in jur! E cu adevarat o reusita sa nu traiesti viata altora, ci viata ta in totalitate, intr-o societate care te bombardeaza constant cu tot felul de reclame, de povesti, care mai de care menite sa te indoctrineze si sa te distraga de la drumul si calea ta!

Insa eu iti spun doar atat: fa alegerile proprii, chiar si cu pretul de a ramane singura si de a nu mai avea pe nimeni alaturi. Ma ai pe mine. Insa vreau sa vad ca nu mai pleci urechea la ce-ti soptesc cei din jur inainte sa fi plecat urechea asupra inimii tale. Traieste 100 % viata ta, fara jumatati de masura! E prea scurt timpul ca sa nu faci ceea ce iti doresti tu cu adevarat!

Nu mai crede miciunile si limitarile pe care le auzi in jur zi de zi.

Totul provine de la felul in care percepi lucrurile si te percepi pe tine. Crede ca poti si vei putea! Depaseste-ti limitele, nimic nu e imposibil!

 

Insa asuma-ti acest rol! Poti sa faci acest lucru pentru tine? Stiu ca nu e usor sa fii o femeie puternica, insa e singura ta sansa si scapare ca sa traiesti odata pentru totodeauna ceea ce ti-ai dorit si ce iti doresti!

Nici mie nu mi-a fost usor, dar stiu ca luptand si scriind pentru voi ma fac pe mne mai puternica, ma ajut sa cresc, sa evoluez si sa ma slefuiesc incontinuu!

Nu e usor sa vezi razele de soare printre norii intunecati, insa tocmai asta e provocarea! Sa cauti mereu provocarea si sa nu renunti niciodata! Sa traiesti mereu cu convingerea ca tot ceea ce e mai bun trebuie sa ti se intample!

Asta e ceea ce face diferenta dintre femeile invingatoare si cele care inca cred ca alte lucruri sunt raspunzatoare pentru succesul lor! Iar eu imi doresc ca tu sa fii o invingatoare in adevaratul sens al cuvantului!

Ceea ce eu te sfatuiesc este sa ii mai pui la coada pe altii si sa ii lasi sa astepte, in loc sa stai cu gandul cum ai putea sa ii servesti! E timpul sa te ocupi de tine, si o spun la modul cel mai serios!

Ce ti-a adus bun faptul ca ai renuntat la tine si faptul ca te-ai pus pe locul 2?

Cu ce te-a ajutat aceasta atitudine?

Ti-a ridicat cineva statuie?

 

Nu vreau sa mai pierdem timpul sau sa ascundem sub niste aparente! E timpul sa facem ceva pentru destinul nostru!

Timpul trece si tu sigura iti vei cere socoteala pentru visurile tale! Tu singura esti raspunzatoare pentru succesul tau! Si crede-ma ca o sa-ti para extrem d erau pentru lucrurile pe care nu le-ai facut!

Uitandu-ma in urma, imi dau seama ca mereu mi-a fost greu si teama sa ma exprim asa cum sunt cu adevarat!

Realizez ca ceea ce mi-am dorit intotdeauna a fost sa pot sa ma exprim asa cum sunt si ma simt inteleasa! Aceasta e cea mai mare provocare cu care m-am confuntat de-a lungul timpului!

Mi-a fost greu sa ma exprim din cauza ca am si simtit ca am multe lucruri de exprimat! Se strangeau toate la un loc si nu stiam ce sa fac mai intai!

Si foarte multa vreme i-am acuzat pe cei din jurul meu ca nu imi ofera ceea ce am nevoie, cand de fapt, eu tot ceea ce aveam nevoie era iubirea si acceptarea din inima mea! Eu aveam nevoie doar sa ma iubesc, sa ma accept profund si sa imi dau eu mie tot ceea ce simteam ca am nevoie! Fiindca aveam ce sa imi daruiesc, desi era mai usor sa privesc in afara si sa cer de la cei din jur!

Am invatat si lectia aceasta.  Si am inteles ca cel mai bun lucru pe care il pot face este sa incetez sa mai proiectez pe altii nevoile si dorintele mele. Asa cum spunea si Byron Katie : „ Life is pure projection „.

 

Proiectam foarte mult in afara noastra si chiar ajungem sa ii acuzam pe altii pentru neajunsurile noastre!

Toate, dar toate raspunsurile de care avem nevoie se afla in interiorul nostru. Nicaieri altundeva!

In noi se afla tot ce avem nevoie, doar ca e important sa ne si dam voie sa vedem si sa le gasim! Iar pentru asta e necesar sa privim inauntru!

Cine priveste in afara, viseaza; cine priveste inauntru, se trezeste. ( Jung ).

 

E minunat sa putem privi inauntrul nostru, fiindca acolo se afla tot ce avem nevoie! Acceptarea si iubirea vin din inima noastra!

Iubirea si recunostinta vin din inima noastra!

Totul vine de la noi!

 

Daca ne-am si da voie sa vedem acest lucru, ar fi minunat!

Eu te sfatuiesc sa incetezi sa mai privesti in afara, sa mai ceri in stanga si in dreapta, fiindca tu esti singura de care ai nevoie!

Iti promit! 🙂

Iubeste-te si accepta-te asa cum esti, fiindca esti minunata!

Te imbratisez cu drag,

Diana

Adauga un comentariu