Ce text superb scris de mine la 19 ani…
” Daca am stiut sa fac un lucru foarte bine in viata asta, atunci acel lucru a fost sa iubesc toti oamenii si toate fiintele pe care le-am intalnit in calea mea.
Oameni, pisici, caini … pe toti am cautat sa ii iubesc si sa inteleg ce se afla in inima lor.
Nu m-am ferit niciodata sa imi deschid inima in fata vietii si oamenilor pe care i-am intalnit, chiar si cu pretul de a fi ranita si dezamagita.
Am avut curajul nebun de a ma arunca in fata vietii si de a-i accepta toate provocarile.
Am reusit sa imi accesez latura spirituala a fiintei mele mai devreme decat au facut-o cei din jurul meu, din familia mea, si asta fiindca am inteles ca iubirea e singura cale de a aduce oamenii impreuna, si de a-i face uniti si fericiti si singura cale spre a lega relatii minunate si de calitate.
Am cautat iubirea in toate formele ei in cei aproape 20 de ani ai mei.
Am avut si am nevoie de reciprocitate.
Am luat note mari la scoala ca sa fiu iubita si apreciata de profesori si parinti.
Am participat la concursuri si olimpiade ca sa ma simt iubita si apreciata.
M-am mutat de la mate-info, dintr-un mediu in care nu ma mai regaseam , la filologie, ca sa caut iubirea si reciprocitatea de care aveam nevoie.
Am mers la facultatea de psihologie din acelasi motiv, ca sa intalnesc oameni deschisi care sa imi poata oferi iubirea si reciprocitatea de care am atata nevoie.
Mi-am deschis blog ca sa impartasesc fetelor ideile si sentimentele mele si sa le ofer din ceea ce am considerat eu ca le pot oferi.
Am facut toate aceste lucruri si pentru a ma simti apreciata si iubita.
De fapt, limbajul meu principal de iubire il reprezinta cuvintele de apreciere. In momentul in care primesc cuvinte de apreciere, ma deschid precum o floare.
Nimic nu mi s-aparut vreodata mai nobil decat sa iubesti cu inima deschisa si sa te bucuri de viata ca un copil.
Nu percep nevoia mea de a ma simti si de a fi iubita precum o dependenta, ci precum o reciprocitate. Si consider ca toti oamenii au nevoie sa fie si sa se simta iubiti. Nu tolerez si nu am tolerat niciodata superficialitatea si lucrurile facute la intamplare, ci deschiderea si profunzimea inimii. Fiindca adevaratele sentimente de acolo izvorasc.
Nu toti au reusit sa inteleaga deschiderea inimii mele, si uneori chiar am fost consierata nebuna si deplasata. Insa eu nu puteam sa imi incalc ceea ce imi spunea inima. Si am mers pana la capat.
Am oferit tuturor oamenilor pe care i-am intalnit ceea ce am considerat eu ca au nevoie in acel moment, fiindca stiam ca cel mai bun lucru pe care il pot face in acel moment pentru ei este sa le ofer putin din ceea ce am si eu. Iar cum eu aveam iubire de oferit, asta e ceea ce le-am oferit.
Si nu mi-a fost teama niciodata ca voi pierde ceva, dimpotriva, faptul ca am ajutat si am iubit toti oamenii din viata mea m-a ajutat sa ajung si mai aproape de mine si de sufletul meu.
Prin ceea ce eu am oferit m-am deschis si mai mult si m-am simtit si mai iubita, si mai capabila de iubire.
Ma plictisesc repede atunci cand nu gasesc ceea ce am nevoie si nu ma opresc din cautat pana nu intalnesc ceea ce simt ca am nevoie. Aceasta curiozitate si aceasta explorare m-a ajutat enorm sa imi aflu profunzimile sufletului si sa ma inteleg pe mine si mai bine.
O buna prietena, psiholog, care ma cunoaste indeaproape, precum si proprii parinti, mi-au spus ca am fost un copil dorit si astfel m-am nascut pe o vibratie inalta a iubirii.
Poate tocmai de aceea consider si simt ca iubirea e ceea ce toti oamenii au nevoie.
Consider ca e datoria tuturor sa descoperim iubirea in vietile noastre si sa o lasam sa ne inalte!
Am inteles insa ca, la fel de mult cum eu imi doresc sa fiu iubita si apreciata, la fel de important este ca eu s aimi aduc mie insami aceste dovezi de iubire.
Ce inseamna asta?
Inseamna sa nu renunt la mine si la nimic pe lumea asta si sa caut prin toate puterile sa imi implinesc toate visurile pe care le am.
Cand ma plangeam unei prietene de una si de alta, ca nu pot, ca nu reusesc, ea m-a intrebat : “ Diana, care este cea mai importanta persoana din viata ta? “
Brusc, mi s-au oprit toate gandurile pe care le aveam si am realizat ca eu sunt cea mai importanta persoana din viata mea, doar ca eram blocata in a-i multumi pe altii. Insa am inteles ca doar eu pot fi multumita in viata mea!
Doar eu singura imi pot implini misiunea pe care o am, nimeni altcineva!
Datoria mea este sa ma implinesc si sa ma fac fericita asa cum stiu si cum pot mai bine si sa imi aduc toate dovezile de iubire de care sunt capabila!
Pe cat de mult imi doresc reciprocitatea din partea oamenilor, pe atat de mult e important ca eu sa ofer constant din ce am, astfel incat sa ma menti pe o energie a iubirii inalta!
Mi-am dat seama ca nimic nu am nevoie ca sa fiu fericita. M-am pus in pielea Dianei cu milioane de euro de cont, in pielea Dianei cu case,vile, masini si un iubit bogat, si mi-am dat seama ca nu as putea fi fericita pe deplin, fiindca tot ceea ce am nevoie ca sa fiu fericita cu adevarat este ceea ce am acum, adica pe mine!
Nu imi trebuie nimic altceva!
Toate talentele si comorile pe care le am in mine si tocmai faptul ca le pot exploata atat de frumos imi aduc fericirea si implinirea de care am nevoie!
Iar asta este inca o dovada a faptului ca fericirea nu vine de nicaieri din exterior, ci din interior!
Fericirea vine doar din interiorul tau!
Si ce e mai minunat decat sa stii ca te ai pe tine ca esti fericita, chiar si intr-un varf de munte, fara nimic altceva?
Eu cred ca in asta sta maturitatea fiintei noastre!
Sa reusim sa ne iubim asa cum suntem si sa fim fericiti cu noi, fara nimic altceva!
Atunci cand reusim sa ne dam noua insine tot ceea ce avem nevoie, atunci vom reusi sa fim fericiti pe deplin si sa ne indeplinim misiunea vietii! ”
O adevărată introspecție a bucuriei de a trăi.Felicitări pentru profunzimea gîndurilor.
Multumesc mult! 🙂