Buna, draga mea!
M-am gandit sa scriu acest articol dupa ce am primit un refuz din partea unei reviste, de a publica anumite articole la ei in revista.
Raspunsul pe care l-am primit de la ei, destul de arogant si de intepat, cum ca textele mele nu se ridica la standardele lor, m-a indignat la inceput, apoi m-a pus pe ganduri. Intotdeauna dai un feedback pozitiv si unul constructiv, cel putin eu asa am invatat, dar se pare ca la case mai mari nu este stiut acest lucru, desi tot ei se vor a fi „creme de la creme”. Wrong, my dears! Avem de invatat si atunci cand ne credem cei mai buni sau, cel putin, superiori…
Primul gand care mi-a venit in minte a fost: „Oare nu sunt eu suficient de buna? Oare imi lipseste cu adevarat ceva de m-au refuzat astia? Doar scriu de la 17 ani, ce naiba! Cum de si-au permis sa-si spuna ca textele mele nu ating nivelul scontat (fără să intrăm în detalii precum vocabular, expresii, repetiții etc?”)
Nici nu am stiut cum sa reactionez prima oara. Apoi m-am calmat si mi-am dat seama ca este despre altceva.
Despre faptul ca niciodata nu poti multumi pe toata lumea. Si, faptul ca nu reusesti acest lucru ( nici nu trebuie in primul rand si al doilea rand este chiar imposibil), nu inseamna ca nu esti suficient de buna sau ca ceea ce faci nu este demn de admiratie. Ori ca nu inspira oamenii si ca munca ta e in zadar.
Niciodata nu o sa fii pe placul tuturor. Dar ceea ce faci este minunat! Este minunat pentru cei care te urmaresc, pentru audienta ta, pentru targetul pe care ti l-ai setat!
Stii, multi oameni sunt foarte aroganti si critici. Si sunt foarte buni in a avea pretentii, poate unele chiar high-class, dar fara sa ofere la randul lor ceva la fel de „wow”, pe masura pretentiilor si asteptarilor pe care le au. Limbajul si modul de adresare pe care il folosesc este, de asemenea, foarte greu de digerat.
Insa, caracterele nu se discuta. Mai ales, am invatat si m-am educat foarte bine in a nu pune la suflet toate criticile, mai ales venite din partea unor oameni pe nici macar nu ii admir si stimez personal.
Teama de resoingere este foarte prezenta in viata noastra, in mintea si in sufletul nostru.
Dupa Lise Bourbeau, fiecare dintre noi avem una din aceste 5 rani: Rana de abandon (Masca sa: Dependentul ), Rana de respingere (Masca sa: Fugarul), Rana de Umilire ( Masca sa: Masochistul), Rana de tradare ( Masca sa: Dominatorul), Rana de Nedreptate ( Masca sa: Rigidul).
Rana de respingere este foarte des intalnita la multi oameni.
Este normal…cine vrea sa fie respins? Cred ca cele mai mari rani si suferinte provin din aceasta respingere. Dar, daca invatam sa o gestionam, ea nu ne va mai afecta. Si cum facem asta? Pur si simplu intelegand, cu intelepciunea necesara, ca nu ai cum sa placi tuturor. Unii oameni te vor langa tine, altii nu te vor sau nu te mai vor…fiecare are alegerile lui, care nu trebuie sa ne afecteze!
Tu trebuie sa fii bine cu tine mereu, indiferent de ce spun cei din jurul tau.
Sa nu traiesti depdendenta de parerile, aprobarile si confirmarile celor din jur! Sa stii cine esti, tot timpul.
Aici intra in joc adevaratul secret.
Cand tu stii care iti sunt calitatile, pentru ce esti unica si speciala, ce anume poti oferi unic si special, nu te mai temi de nimic. Te temi si te lasi afectata atunci cand nu stii cine esti, cand nu te cunosti.
Fiecare om are un talent al sau,unic si special, care trebuie slefuit. Este timp pentru orice. Chiar daca acum nu ai ajuns inca in punctul in care sa stralucesti cu adevarat, macar esti pe drum. Si intr-o zi stii ca vei ajunge acolo unde iti doresti, daca nu te abati de la drumul tau!
Esti unica si speciala, chiar daca asta inseamna ca nu o sa multumesti pe toata lumea! 🙂
Vreau sa te simti unica si speciala multumindu-te pe tine, si atat! Si stiind ca dai tot ce poti mai bun!
Invata mereu, dezvolta-te, dar in acelasi timp nu te considera nedemna de pretuire, admiratie si tot ce e mai bun! Tu meriti tot ce e mai bun prin simpla atitudine de daruire pe care o ai fata de tine, fata de hobby-urile tale si vocatia ta.
Acolo unde este indoiala de sine, planteaza te rog semintele increderii in sine, ale acceptarii de sine, ale preturii de sine si ale iubirii neconditionate fata de tine insati! Tu, chiar daca gresesti, trebuie sa te iubesti, ca o mama buna si iubitoare.
Tu, chiar daca nu ai ajuns acolo unde ti-ai propus, esti pe drum si esti semna de admiratie, fiindca ai facut tot ce ai putut si faci tot ce poti si de acum incolo.
Tu, chiar daca nu corespunzi asteptarilor celorlalti, esti perfecta asa cum esti. Trebuie doar sa corespunzi asteptarilor tale, fiindca viata ta e creatia ta. Munca ta e creatia si satisfactia trebuie sa fie in primul rand a ta.
Tu, chiar daca ai parte de respingeri din partea celorlalti (si vei mai avea si de acum incolo), retine ca esti demna de admiratie, de iubire, de fericire si de tot ce vrea sufletul tau! Fiindca, tot ceea ce iti imaginezi, este real!
Cat de curand, am sa fac un workshop despre Femeia Muza – cum sa scoti la suprafata Muza din tine!
Va fi un workshop revelator, pentru ca vom lucra exact pe a scoate la suprafata tot ce avem mai frumos in interiorul nostru: talentul nostru, dragostea de sine, hobby-uri, pasiuni si creativitate. Vei fi uimita de ce potential creativ ai! Si, cand il lasi sa iasa din nori, soarele va straluci si pe strada ta!
Pentru inscrieri, trimite-mi un mail la contact@dianapirje.ro si te voi anunta exact cand va fi acest workshop, precum si locatia.
Esti nascuta sa stralucesti in stilul tau, sa te bucuri de tine, sa iubesti, sa visezi, sa ai parte de tot ce e mai frumos!
Încercaţi să meditaţi. Meditaţi mai mult, astfel încât să ajungeţi la acea „fiinţă interioară„. Şi această fiinţă interioară este oceanul nemărginit de beatitudine care există în fiecare din noi. Acea revărsare infinită de lumină este cea care hrăneşte frumuseţea interioară a fiecăruia dintre noi, spune Shri Mataji Nirmala Devi.
Cu drag,
Diana