Scumpa mea,
Ti-am promis ca iti voi scrie un articol despre dependenta emotionala si cum sa iesi din cercul ei vicios.
De cand ma stiu, am fost ca un copil. Mereu vesela, optimista, rasfatata, emotiile mi se citesc pe chip, insa, totodata, iti spun ca am asteptat foarte multa vreme sa primesc de la cei din jur.
Am ajuns dependenta emotional.
Simteam ca nu ma descurc sa fac nimic de una singura, ca nu-mi place sa stau singura, ca am nevoie de ceilalti pentru a face orice, ca mi-e teama sa nu gresesc daca cumva iau o decizie, s.a.m.d.
Eram sclava confirmarilor celorlalti si ii asteptam sa vina la mine sa imi confirme ca da, e bine ce fac, ca e bine cum sunt, ca sunt pe calea cea buna, ca sunt langa mine, ca ma sustin in ceea ce vreau sa fac…
Insa iti dai seama ca eu aproape ca nu mai aveam o identitate a mea.
Ma zbateam intre viata si moarte si simteam ca parca nu-mi gasesc locul. Nu stiam ce solutie sa gasesc astfel incat sa imi gasesc odata linistea si sa simt ca orice as face, orice mi s-ar inatmpla, sa simt ca eu pot face fata cu brio, si ca pot trece cu capul sus prin acea experienta.
Teama mea cea mai mare era aceea de a nu pierde lucruri, oameni…astfel ca ma agatam cu dintii si nu voiam sa pierd ceva. Dar vezi, mai rau imi faceam.
Ceea ce eu nu intelegeam era faptul ca nu aveam o viata bogata.
Si aici greseam. Eram constienta de ceea ce sunt, de ceea ce am sau nu am, si, cu toate astea, in loc sa stau cu mine, sa imi imbogatesc sufletul prin diverse activitati, eu fugeam de mine ca sa cer altora.
Si ghici ce, ajungeam sfasiata. Nu mai stiam ce e cu mine. Simteam cum parca mor in interior si o lumina sa stinge.
Imi era frica de mine, mai exact, nu aveam incredere deplina in mine. Nu aveam incredere ca ma descurc sa fac tot ceea ce imi doresc. Si iti spun cu mana pe inima, eram intr-un cerc vicios al neincrederii. Nu ieseam de acolo si nu faceam nimic productiv.
Am primit multe lectii si am intalnit multi oameni care m-au invatat sa traiesc si fara sprijin emotional la fiecare pas, aratandu-mi ca da, sunt in stare sa fac singura tot ce imi doresc. Fiindca totul tine de detasare. Tu, in mintea ta, te tii prinsa cu niste gherute de oameni care speri sa te salveze. Insa gresesti crunt.
Am inteles, dupa toate aceste experiente, ca secretul este sa te imbogatesti atat de mult, incat sa ai de undele oferi celorlalti. Nu te duci inspre ei ca sa ceri, ci ca sa le oferi. Si cand nu ai ce sa oferi, stai cu tine, petreci timp cu tine, te imbogatesti, ai grija de tine, si apoi mergi catre lume sa oferi din bogatia ta interioara.
Suferi pentru ca privirea ta e indreptata gresit. E indreptata catre a cere de la oameni, in loc sa fie indreptata catre tine insati. Si de-aia esti nemultumita de tine, de-aia nu te regasesti in viata ta, de-aia ceri de la altii! Si iti faci rau! Nu asa functioneaza lucrurile!
Petrece timp cu tine, stai cu tine, nu te grabi sa fugi in lume. Ai grija de tine si de inima ta. Intreab-o ce nevoi are. Poate simte nevoia de mai multa intelegere din partea ta, ori poate de mai multa compasiune, ori de mai multa iubire neconditionata…
Aprinde-ti un betisor parfumat, o lumanare, fa ce ritualuri simti tu ca are nevoie inima ta, dar, te rog, nu fugi in lume cand simti ca ai sufletul gol. Nu te forta sa iti dai si ultima picatura de energie si de iubire pe care o ai. Stai cu tine si incarca-te de energie frumoasa si pura. Incearca meditatii ghidate, roaga-te, multumeste-ti tie, Universului, lui Dumnezeu, parintilor, prietenilor, scrie scrisori de multumire sau de iertare, afirmatii de recunostinta dimineata si seara, coloreaza, pune-ti un sal rosu pe tine si danseaza in jurul unei lumanari pentru a-ti trezi energia sexuala…fa tot ce simti tu ca stii mai bine, astfel incat sa te inarci cu energie pozitiva si sa simti ca ai ce oferi.
Cand ai de unde sa oferi, din bogatia ta interioara, nu mai simti nevoia sa mai controlezi lucrurile, atitudine care vine tot din nesiguranta de sine si din cauza unui gol interior.
Incarca-te cu energie, cu iubire, incepe sa faci lucruri mici fara sa ceri aprobarea nimanui si fara sa te lauzi cu toate lucrurile pe care le-ai facut. Conserva-ti energia si iubirea si foloseste-o in scop creativ!
Cand esti bogata in interior si plina de resurse, nu ai de ce sa te temi. Pentru nimic. Pur si simplu, indiferent cine vine sau pleaca din viata ta, tu stii ca ramai aceeasi. Aceeasi fiinta bogata, nobila, mareata, minunata…
Tu esti bogata si plina de resurse frumoase! Tu nu ai nevoie de nimic din exterior!
Abia cand ajungi in acest punct te poti lauda ca aiscapat de dependenta emotionala. Cand simti ca esti suficienta tie insati.
Stiu ca ai fost conditionata, ca nu ai fost incurajata destul, ca ti-a lipsit poate un spirjin emotional in copilarie pe care acum il cauti cu disperare….dar acesta este un capitol incheiat! Si nu vreau sa ne cramponam de un trecut pe care nu il putem schimba. Eu vreau sa incepem o noua viata. Un nou stil de viata. Constient. Asumat. Plin de iubire si recunostinta. In care sa simtim ca ne suntem suficiente noua insene.
Aici este secretul si despre asta este vorba. Si vei simti ca iti esti suficienta tie insati cand va incepe sa iti placa viata cu tine. Si cum sa te indragostesti de tine si de viata ta? Facand lucruri mici, care sa iti bucure inima si cu ajutorul carora sa prinzi incredere in tine.
Nu ai dreptul sa acuzi pe nimeni ca nu iti ofera ceea ce iti doresti. Tu esti responsabila de tine insati si atat. Tu esti responsabila sa iti oferi tot ceea ce simti ca ai nevoie.
Nu mai sta in trecut gandindu-te la ce putea fi. Foloseste trecutul ca pe un impuls de a trai acum tot ceea ce e mai bun si mai frumos. Foloseste-l ca o sursa motivationala, nu ca pe o drama care sa iti stea in cale ca un obstacol.
Crede-ma, poti totul! E minunat sa ai incredere divina in viata si sa poti spune: Da, eu ma descurc si pot face fata la orice mi se intampla, fara niciun fel de probleme! Sa poti spune: Orice s-ar intampla, eu sunt pregatita si pot trece cu capul sus prin aceasta experienta!
Gaseste-ti activitati pe care sa le faci cu placere, fa-ti planuri, seteaza-ti obiective, teluri, tine-te de ele si nu renuntacum simti ca ai de greu. Orice proces necesita rabdare.
Ramai cu tine si constientizeaza faptul ca nu ai nevoie de nimeni. Priveste lucrurile din punct de vedere rational, nu emotional, asa cum mi-a spus un coach. Cu cat iei mai mult totul in emotii, cu atat mai mult te vei agata si vei simti ca nu mai stii cum sa faci fata la tot ceea ce apare in viata ta. Un barbat, cu cat te simte mai dependenta emotional de el, cu atat mai tare va fugi!
Priveste lucrurile rational si renunta la mofturile de copil in raport cu ceilalti. Expansioneaza-te, distreaza-te tu cu tine, dar nu le cere celorlalti sa iti satisfaca aceste mofturi, caci s-ar putea sa fii dezamagita. Nu sunt obligati ceilalti fata de tine cu nimic. Distreaza-te daca o poti face, dar nu conditiona pe nimeni sa fie/ sa faca asa cum vrei tu.
De ochii lumii, ca sa dam bine, ca sa avem statut social si o relatie perfecta facem multe compromisuri. Dar esentiala ramane retragerea in sine, introspectia, meditatia, rugaciunea…
Ele iti vor aduce ceea ce ai nevoie! Cu ajutorul lor te vei intregi ca si femeie!
Ocupa-ti timpul cu activitati care iti fac placere si care te motiveaza cu adevarat. Ofera-ti singura o independenta! Cu cat esti mai indepedenta, cu atat mai multe resurse vei avea! Cand esti pe picioarele tale si stii ca poti sa te sustii si intretii singura, nimeni si nimic nu te poate face sa suferi, crede-ma! E atat de minunat sa simti in toti porii tai ca faci tot ceea ce iti doresti!
Asta iti va aduce implinire maxima si fericire deplina! Si te va scapa de orice dependenta emotionala!
Cand stii ca ai reusrsele tale financiare, emotionale ( ritualuri feminine, citit, scris, plimbat, iesire cu prietenele, meditat ), nu ai niciun motiv pentru care sa te agati de ceva din exterior, fiindca tu ai deja toate resursele in interior!
Petrece timp cu tine, ia-te in brate, multumeste-ti pentru fiinta minunata care esti si gaseste in tine resursele de care ai nevoie pentru a te umple de iubire si fericire!
Cu iubire,
Diana