Era o vreme cand luam totul la modul personal…
Tot ceea ce auzeam in jur, mi se parea ca este despre mine. Imi venea sa plec, parca ma simteam prost…atat de putina incredere aveam in mine. Am inteles apoi ca nu este atata despre mine, cat este despre ei…eu sunt doar o oglinda pentru cei din jurul meu.
Iarasi, tin minte ca imi doream sa ies din casa cu oricine, luam pe toata lumea la rand sa vad cine e disponibil, doar ca sa nu stau cu mine, ca sa fug de mine, sa nu-mi vad aspectele intunecate ale sufletului. E greu si dureros sa te privesti fara masti, asta e adevarul!
Nu mi-e frica sau rusine deloc sa spun lucrurile astea, fiindca stiu ca in aceste constientizari si „probleme” se regasesc sute de alte femei care pot face transformari in viata lor.
Niciodata nu mi-a fost frica sau rusine sa vorbesc despre mine. Intotdeauna mi-a placut sa fiu sincera si asumata.
Pe masura ce am crescut si am evoluat insa, am inceput sa am mult mai multa incredere in mine si sa inteleg cum stau lucrurile. Am inteles ca nu obiectele scumpe te fac fericita, vazand astfel o gramada de femei care au tot ce-si doresc, dar sunt profund nefericite. Fericirea pe termen lung nu o cumperi cu lucruri sau obiecte pretioase, ci avand cu adevarat un sens al vietii care sa te implineasca si sa-ti aduca satisfactii.
Increderea, iarasi, nu o poti mima si nici cumpara, chiar daca defilezi in ultima colectie de la Gucci sau Louis Vuitton. Increderea in tine este data de ceea ce crezi despre tine, de convingerile pe care le ai! Daca tu crezi ca nu poti sau ca nu esti suficient de buna, apoi nici o geanta sau vacanta nu o sa te faca sa crezi ca esti destul de buna! Cand mirajul si entuziasmul trece, te intorci iar la latura ta intunecata, care nu seamana deloc cu sclipirea posetei sau a pantofilor 🙈 Ti-o spun pe cuvant.
Rezolvarea e intodeauna in interiorul tau, si niciodata in exterior. Cu cat fugi mai mult de tine, cu atat te amagesti si te amani. Dar tot la tine te intorci, asa ca de ce sa fugi cand oricum te vei intoarce in acelasi punct?
Am inteles ca niciodata nu e bine sa te ascunzi, ori de tine, ori de adevar…lucrurile oricum vor iesi la suprafata mai devreme sau mai tarziu. Si, desi mi-a fost greu, nu mi-a fost frica sa imi iau inima in dinti, sa ma privesc asa cum sunt si sa incep sa lucrez la mine insami, din punctul in care sunt.
Am inteles ca totul in viata e trecataor…eu pe mine ma am, eu sunt cel mai de pret om pe acest Pamant si trebuie sa am grija de mine asa cum pot mai bine.
Tot din neincredere in mine, am renuntat de foarte multe ori la mine pentru ceilalti, crezand ca astfel vor aprecia si vor face si ei sacrificii pentru mine. Dar eu doar cautam un salvator, care sa ma salveze de mine insami, imi faceam proiectii si asteptari cum ca cineva trebuie sa ma salveze de mine insami, sa puna o bagheta magica si sa imi rezolve toate problemele, toate fricile…pe cand, asta chiar nu se poate, oricat de mult ne-am dori acest lucru.
Secretul ese sa ajungem in punctul de a ne constientiza durerile, temerile, traumele, limitarile…si tot ceea ce ne macina. Chiar daca e o constientizare care doare, care produce lacrimi, negare, razvratire, sentimentul de fuga…ea e necesara. Ea iti arata cat timp nu ai vrut sau nu ai putut sa te privesti CU ADEVARAT, prin ochii sinceritatii, nu prin ochii superficialitatii sau superioritatii.
Stii, atunci cand suntem constienti adesea ca ceva e in neregula cu noi, ne punem o masca si in fata celorlalti ne afisam ca fiind perfecti…dar de fapt, nu facem decat sa ne adancim si mai tare in propria suferinta!
Nu, draga mea! Ajunge! E timpul sa te privesti cu adevarat, cu sinceritate brutala, poate pentru prima data in viata ta…
Toti oamenii au problemele lor, nu esti singura, asa ca nu-ti fie teama sa fii sincera cu tine.
La inceput, mi-era rusine de cate lucruri stiam ca am „pe suflet”, si ma gandeam cum voi putea lucra eu cu oamenii, ca trebuie sa fiu perfeca, fara cusur.
Am inteles ca suntem imperfecti cu totii, important este sa constientizam ce ne doare si sa facem curatenie mare in suflet! Apoi, incepand sa lucrez cu oamenii si vazand de fapt cate probleme au si cat de mari, mi-am dat seama ca ale mele sunt nimic…
Asta a fost o lectie foarte buna pentru mine ca sa apreciez viata mea si sa fiu recunoscatoare pentru tot ce am si pentru tot ce sunt. Mai ales, gandeste-te cati copiii mor de foame in tarile sarace…si noi avem internet, telefoane scumpe, vacante si totul la indemana. Nu avem nicio scuza ca sa ne victimizam sau sa ne plangem.
Am invatat sa nu mai am asteptari si sa inteleg ca in viata nu exista garantii…doar eu sunt garantia mea si doar pentru mine pot sa garantez. Atat. Pentru nimeni, in rest. Eu pot sa fac tot ce tine de mine, dar nu am cum sa garantez pentru nimeni si nimic ca va fi conform asteptarilor sau dorintelor mele. Tocmai de aceea am si invatat sa traiesc detasata, focusata pe mine, bucurandu-ma de tot ceea ce este in clipa de fata, insa fara sa mai fac proiectii si fara sa mai am asteptari.
Imi doresc sa vad femei constiente in jurul meu…femei asumate, femei recunoscatoare pentru viata lor, si femei care munesc ca sa devina ceea ce isi doresc. Totul se construieste…increderea in sine, iubirea de sine, stima de sine, respectul de sine, un stil de viata minunat…
Eu cred ca totul este in mainile noastre si de noi depinde totul.
Eu iubesc sa lucrez la mine insami, sa ma dezvolt, sa creez, chiar daca procesul mai este patat pe alocuri si de suferinta, durere…e inevitabil!
Eu va invit cu drag pe 19 iunie, de la ora 19:00, la workshopul de incredere in sine, sa descoperim cum putem sa ne consolidam increderea in noi, sa dobandim convingeri sanatoase, sa le inlaturam pe cele distructive, si sa simtim ca sunt stapanele vietii noastre, ca facem orice ne dorim!
Inscrierile si toate detaliile, pe mail, la contact@dianapirje.ro
Va astept cu drag! Va promit o super-experienta!
Iar ca bonus, toate participantele primesc un coafat GRATUIT la salon Vibe!
Asta da cadou ca sa va amplificati si sa cresteti increderea in voi! Abia astept sa ne cunoastem! 🙂 Toate detaliile, pe mail!
Va pup,
Diana